Experiență profesională

  Mă numesc Marinchescu Mădălin, sunt student in anul III la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, specializarea istorie și în cele ce urmează aș vrea să vă prezint activitatea mea în cadrul practici pedagogice, voi încerca sa exprim și părțile bune dar și lucrurile care nu am reușit sa le ating.

   În primul rand pe parcursul practici am întâmpinat la început ca orice debutant unele dificultăți, am avut emoții cand am fost prima dată în fața elevilor dar am reușit să mi le depașesc și să pot susține lecția. Cu ajutorul profesoarei din cadrul liceului am reușit să mă pregatesc, ea explicându-mi la început cum trebuie sa procedez. I-am urmat sfaturile si am intrat în clasă, unde spre surpinderea mea elevii au fost foarte primitori si deschiși ideei de a le fi profesor ora respectiva. Am început ora utilinzând toate marialele disponibile și nu în ultimul rând manualul.

  În cele din urmă am reușit sa trec de prima lecție și am prins foarte mult drag de clasă și apoi am început să vin cu drag la următoarele ore de predare. În blogul ce urmează vă voi prezenta lecțiile ce le-am predat si toate materialele utilizate.

Arhitecura mespotaniană

Mesopotamia

    Întreaga arhitectură mepotamină este dominată de ideea religioasă și de cea monarhică. Arta este în întregime în serviciu templului si al regelui. De aceea, construcțile se caracterizează prin dimeniuni gigantice și prin grandoare. Principalul material de constructie în lipsa pietrei, este carămida nearsă.

     Orașele sunt fortificate cu ziduri de incintă de dimensiuni impresionante, avem ca exemplu;

 - Zidul dublu din Uruk -contruit în jurul anului 2300 î.Hr., este lung de 9 km, are o grosime de 5 m, înălțime de 6 m și 800 de tunuri de apărare. ( Fig. I, Fig. II)

Fig. I

Fig. II

 Arhitecura urbană este dominată de palate și temple, predomină arhitecura civilă în raport cu cea religioasă. O altă caracteristică ar fi  că edificiie funerare nu constituie o temă importantă.

   Cele mai vechi monumente sunt palatele, aceste sunt ridicae pe terase artificiale, alfalte la înalțimi de 12-15 m. acesul fiind asigurat pe scări și rampe, ca exemplu aici avem;

- Marele palat al lui Nabucodonosor al II-lea din Babilon -are 330m lungime și 200 m lățime.

   În aropierea palatului se află și faimoasele ”gradini suspentate”(Fig. III) amenajate pe terase susținute, de coloane și arcade masive. Grădinile din Babilon au patru terase, ultima aflându-se la o înălțime de 77 m.

Fig. III

   La palatele sumeriene și babiloniene, monotonia suprafețelor este evitată prin aplicarea de mozaicuri din bucăți de ceramică smălțuită.

   Palatele asiriene sunt deocarte cu picturi murale, reprezentând scene de război sau de vânătoare, ori cu reliefuri. exemplu avem;

- Asurbanipal la vânătoare (Fig. IV)

Fig. IV

- Leoiaca rănită (Fig. V)

Fig. V

  În interiorul palatului există două costrucții importante;

- templul

-ziguratul

Ziguratul 

  Are formă de piramidă în trepte, cu 3-7 etaje, exteriorul fiecarui etaj fiind colorat diferit, cu plăci ceramice. Fiecare oraș are ziguratul său, ce se ridică langă sancuratul principal, uneori el apraține mai multor temple așezate la baza lui. Planul este pătrat, fiind îndreptat către cele patru puncte cardinale. Ziguratul principal al templului  din Babilon, ridicat de Nabucodonosor al II-lea în cinstea zeului Marduk-Bel, are latura bazei de 180 m, iar înălțimea de 91 m ( este faimosul ”turn Babel”, Fig. VI)

Fig. VI

  În ceea ce privește contribuția aduse de popoarele din Mesopotamia la evoluția științei construcțiilor, trebuie remarcat; înălțimea clădirilor până la 7 etaje, inventarea arcului și a bolții, a mozaicului, folosirea bitumului ca material de construcții și de drumuri.

Proiect de lecție:

http://www.slideshare.net/madalinmarinchescu/p-lectie-mesopotanmia-43323186

Arhitecura Egiptului Antic

       În Egiptul Antic arhitectura este pe primul plan ca și în Mespotanmia. Ea este strâns legată de construcția orașelor, de religie și de cultul morților.
       Totul în arhitecură este dominat de ideea continuării existenței și după moarte. Arhitecură funerară se leagă de credința egipenilor că trupul trebuie conservat pentru ca sufeletul, ”Ka”, să se reîtoarcă în el asigurând nemurirea.
       Cea mai veche formă de arhitecură egiptenă este mastaba (Fig VII). Chiar desupra morântului se află o capelă în care se celebrează ritulurile funerare. iar alături o stela, în spatele căreia este un coridor zidit. Mastabele sunt grupate în jurul piramidei faronului.

Fig. VII

      Un tip mai evoluatde monument funerar, piramida în trepte, a apărut în timpul dinastiei a III-a. Ridicată peste o masaba pirmida are șase trepe a câte 10 metri înalțime. În perioada dinastiei a IV-a, arta piramidelor atinge apogeul. Acum sunt construite la Giseh marile piramide:

-”Orizontul lui Kheops”
-”Mare este Kephren”
-”Divin este Mikerinos”

Fig. VIII

”Marea Pirmidă”

       Este una din cele șapte minuni ale lumii antice, având latura bazei de 237,5 metri și înălțimea de 146 metri. Piramida era acoperită cu lespezi de calcar fin alb, în interor are un sistem de coridoare 

, galerii si canale de ventilație. Camera faranului este din granit, plafonul fiidn realizat din nouă blocuri, care cântaresc 400 de tone.

      Ansambul arhitecural al pirmamidei lui Keops mai cupride două temple funerare, trei primide mai mici, cinci bărci solare, și faimosul Sfinx, lung de 74 de metrii si înalt de 20 de metri.

Fig. IX

Fig. X

     În timpul dinastiei a XVIII-a, din cauza jefuitroilor de morminte, pirmida este înlocuită cu hipogeul (Fig. XI), mormânt subteran săpat în stâncă. Astfel de morminte se găsesc în Valea Regilor și în Valea Reginelor.

Fig. XI

Regatul vechi

    Odată cu apariția cultului soarelui sunt construite și așa numitele ”temple solare”)(Fig. XII). Planul lor este unul simplu, ele au un zid de incintă dreptunghilular, în interior curtea este domintă de un oblelisc înlat de 36 de metri, alturi de un sancuar cu statuia zeului și în fata un altar de alabastru pentru ofrande.

Fig. XII

Regatul mijlociu

     În perioada Regatului mijlociu se constituie adevarata arhitecura a templului. Cele mai importante temple sunt:

-templul reginei Hatșeptsut din Deir-el-Bahari (Fig. XIII)

Fig. XIII

-cele două temple ale lui Ramses al II-lea, săpate în stânca de la Abu-Simbel (Fig. XIV)

Fig. XIV

-templele de Abydos, Karnak și Luxor

   În Egipt apare, pentru prima dată în Orient o impunatoare arhitecură a coloanelor. Foarte nuemeroase, acestea nu au doar un rol funcțional, ci și unul estetic. Coloanele conferă costrucției o rezolvare armnioasă a raprturilor dintre elementele arhitecturale.

Fig. XV

Regatul Nou

   În perioada Regatului Nou obeliscul(Fig. XVI) antinge perfectiunea, chiar daca el aparause încă din epoca predinastica, acum el este fasonat prismatic, precis,ca o piramidă prelungită și are varfu polet sau placat cu aur.

Fig.XVI

Pe scurt:

http://www.authorstream.com/Presentation/tgheorgheradu-815406-arta-egipteana-slideshow/

Proiect didactic:

http://www.slideshare.net/madalinmarinchescu/p-lectie-egipt